Constituită în vara lui 2011 la inițiativa tânărului muzician Andriano Marian, cu sprijinul Ministerului Tineretului și Sportului al Republicii Moldova, Moldovan National Youth Orchestra este astăzi unul dintre cele mai inedite și mai apreciate proiecte muzicale din țară.

Orchestra reunește tineri instrumentiști talentaţi şi ambițioși din Republica Moldova, România și alte țări europene. Colectivul este format din 250 de membri activi, cu vârste cuprinse între 14 și 30 de ani. O bună parte dintre ei își fac studiile preuniversitare și universitare în centre muzicale prestigioase din SUA, Anglia, Austria, Belgia, Finlanda, Elveția, Rusia, Ucraina și România.

Repertoriul orchestrei este variat și include lucrări simfonice din diverse perioade, semnate de Ceaikovski, Mendelssohn, Dvořák, Brahms, Ravel, Faure, Bartók, Mahler, Prokofiev, Grieg, Neaga etc. Este foarte importantă colaborarea cu tineri compozitori din Republica Moldova, precum Vitalie Mosiiciuc, Marian Ungur, Cristian Spătaru, Anastasia Lazarencu și Dan Țurcan, care au scris lucrări și aranjamente muzicale interpretate de MNYO în cadrul a diverse evenimente.

În decembrie 2013, Chișinău Youth Orchestra a dat naștere unui nou proiect – Moldovan National Youth String Orchestra, care întrunește muzicieni performanți din țară (instrumente cu coarde).

Andriano Marian, fondator, dirijor, director artistic al Moldovan National Youth Orchestra, ne împărtășește în interviul ce urmează detalii despre acest curios proiect muzical, care își propune să promoveze muzica, arta națională și tinerii noștri artiști acasă și în toată lumea.

Pentru început, vă rugăm să ne vorbiți despre ideea înființării Chișinău National Youth Orchestra. Cui îi aparține această idee și care a fost motivația proiectului?

Eram student în anul II la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și a început să mă preocupe ideea realizării unei platforme prin care tinerii muzicieni de la noi să aibă posibilitatea să cânte împreună, să comunice și să facă muzica de performanţă. Era 2009. Ideea a venit din dorinţa de a face ceva pentru ţară, dar și din experienţa unui coleg de la Cluj, Gabriel Bebeșelea, în prezent dirijor principal al MNYO (Moldovan National Youth Orchestra), care a creat, în orașul lui natal Sibiu, Youth Orchestra. Astfel, după îndelungi demersuri, muncă și eforturi, în mai 2011 a apărut (neoficial) Chișinău Youth Orchestra care, în august 2011, număra (oficial) 41 de tineri muzicieni. În vara anului 2016, proiectul a fost redenumit în Moldovan National Youth Orchestra.

Tinerețea este considerată vârstă a acumulării, a învățării, experiența urmând s-o obținem în timp. În acest context, o orchestră pentru tineri nu riscă să rămână doar un experiment dacă nu este completată de colegi cu mai multă experiență, inclusiv de viață?

Nu contest că muzicienii cu 20-30 de ani de experienţă,care activează în orchestre profesioniste, au avantaje faţă de muzicieni de 20 de ani. Dar, la modul general, inclusiv în cazul Moldovan National Youth Orchestra, orchestrele de tineret sunt formate din tineri ambiţioși care au dorinţa de a interpreta muzică de calitate la nivel înalt, deoarece tinerii au mult entuziasm faţă de meserie. Acesta este secretul reușitei orchestrelor de tineret.

Cum sunt selectați muzicienii pentru proiect și ce avantaje le oferă această experiență?

Începând cu 2012, desfășurăm audiţii anuale, de regulă în luna mai, unde participă muzicienii doritori; ulterior ei se prezintă la concurs și un juriu special constituit pentru audiţii decide cine dintre ei merită să fie invitat în orchestră. Este o practică preluată de la proiecte similare din Europa și nu numai.

MNYO oferă muzicienilor săi oportunităţi pe care ei nu le au în altă parte, de exemplu, reședinţa de vară a orchestrei, unde timp de o săptămână ei au posibilitatea să lucreze cu unii dintre cei mai performanţi muzicieni din spaţiul nostru, să parcurgă cele mai complexe pagini muzicale, iar apoi să concerteze în cele mai bune săli din ţară și din străinătate. Scopul final este să creștem muzicieni performanţi aici, la noi în ţară, și să aducem un suflu nou în cultura naţională.

Urmăriți sau țineți legătura cu astfel de orchestre din străinătate? Aveți un model de succes la care vă raportați?

MNYO este, începând cu 2012, membru al Federaţiei Europene a Orchestrelor de Tineret cu sediul la Viena – cea mai mare reţea de orchestre naţionale de tineret la nivel european. Desigur, acest aspect relevă și faptul că suntem

în contact și avem schimb de practici în permanenţă cu cele mai bune orchestre din Europa. Aș menţiona și relaţia specială pe care o avem cu Orchestra de Tineret a României, cu care colaborăm din 2013 și am realizat patru proiecte în comun.

Preluăm tot ce e mai bun de la orchestrele similare, dar viziunea noastră este să combinăm practicile colegilor cu abordări și idei născute pe plan intern.

Este muzica o activitate costisitoare? Cum reușiți – sub aspect financiar – să mențineți și să promovați acest proiect?

Cu siguranţă, meseria de muzician este de departe cea mai neprofitabilă, dar și una dintre cele mai inspirate și mai nobile. Părerea mea e că dacă vii în muzică pentru a câștiga bani, e mai bine să te oprești. Din start, este o abordare greșită.

Urmăriți sau țineți legătura cu astfel de orchestre din străinătate? Aveți un model de succes la care vă raportați?

MNYO este, începând cu 2012, membru al Federaţiei Europene a Orchestrelor de Tineret cu sediul la Viena – cea mai mare reţea de orchestre naţionale de tineret la nivel european. Desigur, acest aspect relevă și faptul că suntem

în contact și avem schimb de practici în permanenţă cu cele mai bune orchestre din Europa. Aș menţiona și relaţia specială pe care o avem cu Orchestra de Tineret a României, cu care colaborăm din 2013 și am realizat patru proiecte în comun.

Preluăm tot ce e mai bun de la orchestrele similare, dar viziunea noastră este să combinăm practicile colegilor cu abordări și idei născute pe plan intern.

Este muzica o activitate costisitoare? Cum reușiți – sub aspect financiar – să mențineți și să promovați acest proiect?

Cu siguranţă, meseria de muzician este de departe cea mai neprofitabilă, dar și una dintre cele mai inspirate și mai nobile. Părerea mea e că dacă vii în muzică pentru a câștiga bani, e mai bine să te oprești. Din start, este o abordare greșită.

Proiectul există datorită banilor proveniţi din surse guvernamentale, neguvernamentale, mediul privat, mecenat. Doar cu ajutorul prietenilor și al partenerilor reușim să creăm și să existăm. Din fericire, MNYO are susţinere la nivel naţional, chiar dacă este un proiect costisitor pentru Moldova, explicat prin numărul mare de beneficiari, circa 100 în fiecare ediţie de vară și 50 în cea de iarnă.

Care este, în opinia Dvs., cea mai mare provocare pentru un tânăr artist?

Provocarea cea mai mare este să nu fie „deviat” de la gândul că meseria de muzician este una nobilă, ea schimbă suflete, schimbă societatea în bine. Muzica, arta în general, înfrumuseţează o naţiune, dar se găsesc persoane, contexte, care pot distorsiona acest adevăr. Iată de ce noi toţi trebuie să credem în misiunea nobilă a profesiei pe care o practicăm. Ați declarat anterior că proiectul Moldovan National Youth Orchestra a fost creat în scopuri altruiste. Odată cu trecerea anilor și înfruntând realitatea, reușiți să mai păstrați altruismul? Nu apare dorința și grija firească de a vă afirma Dvs. personal ca artist, de a acorda atenție propriei cariere? Sunt manager și dirijor, astfel, materializarea unor gânduri artistice înseamnă a realiza ceva alături de alţi oameni.

Ce vor tinerii? Tinerii artiști?

Tinerii artiști pe care i-am cunoscut sunt frumoși, mulţi chiar sunt cool și e îmbucurător: deci, viitorul nu arată rău. În general, tinerii vor mai mult timp ca să cucerească noi culmi, nebănuite. Unii știu cum să obţină ceea ce-și doresc, alţii –mai puţin, dar vor găsi modalităţi… Cred că avem libertate cu duiumul, avem acces la Google, Facebook, YouTube –instrumente la care tinerii de după 1945 doar visau; uite că noi avem totul la îndemână, ne mai trebuie puţin pragmatism și muncă, dar să nu uităm și să visăm – e cel mai important! Să gândim măreţ.

Încă nu cunosc cazuri în care un dirijor dirijează aer sau un manager creează evenimente în care el este și violonist în orchestră J. Deci, realizarea mea o văd doar alături de colegi, mai ales că îmi place tot ce înseamnă munca în echipă.

Ce dificultăți întâlniți când inițiați un nou proiect, spectacol, concert?

Dificultăţile „se metamorfozează” de la an la an. Un aspect concret este că nu avem o infrastructură de săli de

concerte. Sala cu Orgă este prea mică pentru o orchestră mare, iar Filarmonica are nevoie de „intervenţii chirurgicale” substanţiale. Soluţionarea acestor probleme depinde în mare parte și de intervenţia statului. Sunt multe obstacole de înșiruit, lucruri care nu depind de noi, care fac parte din ecosistemul cultural naţional, dar încercăm să le depășim; orice obstacol peste care trecem ne face mai puternici.

Ați cântat în troleibuze, ați oferit concerte în aer liber, dar și în săli profesioniste. Ce importanță are mediul și publicul spectator pentru voi? Ce se schimbă odată cu schimbarea anturajului?

În 2011, când am lansat proiectul, unul dintre principalele obiective a fost să promovăm muzica clasică pentru publicul larg. În acest scop am organizat, cinci ani consecutiv, concerte gratuite în aer liber în fata Catedralei mitropolitane. Iar faptul că am cântat în piaţă, în clădirea Parlamentului, pe acoperișurile unor clădiri, în plină stradă dirijaţi de oameni simpli, în troleibuze, pe câmp alături de agricultori… este o

nșiruire logică a unui plan prin care am încercat să facem cunoscută muzica clasică întregii noastre societăţi, destul de ancorată în tradiţia muzicii folclorice.

Abordați lucrări din repertoriul clasic, dar și din cel modern. Ce îi place mai mult publicului?

Ne axăm prioritar pe muzica clasică, dar suntem flexibili în a aborda și muzică pop, jazz, rock – tot ce înseamnă muzică bună, deoarece muzica de calitate nu este condiţionată de apartenenţa la un gen sau o epocă, este fie bună, fie nu.

Putem constata doar că la concertele noastre avem sălile pline atât la muzica clasică, cât și la muzica de popularitate; conchidem cu bucurie că publicul îmbrăţișează ambele direcţii muzicale.

Cum vă construiți repertoriul? Încercați să vă adaptați gustului publicului sau să-l educați?

Ne axăm mai mult pe educaţia publicului, deoarece trebuie să fim de acord: nu suntem la Viena, dar avem un public

foarte bun și mărinimos. În ceea ce privește repertoriul, am optat întotdeauna pentru lucrări complexe, care nu se cântă frecvent la noi sau chiar niciodată, optăm pentru ceva ce ar surprinde încontinuu publicul.

Ce planuri aveți pentru 2017?

Suntem invitaţi la Festivalul Young Euro Classic Berlin, poate cel mai important festival al orchestrelor de tineret din lume, un fel de olimpiadă pentru orchestre de tineret. Am optat să cântăm pe data de 27 august, chiar de Ziua Independenţei Republicii Moldova, deci ne pregătim foarte riguros de acest proiect, conștienţi fiind că vom reprezenta poporul nostru. Pe lângă concertul de la Berlin, vom avea o vară plină, cu 15 acţiuni culturale în Republica Moldova și în România.

Vă mulțumesc și vă doresc mult succes în realizarea obiectivelor propuse!

Vă mulţumim!