Mai – iunie, 2015 Nr. 3
de Nicolae SPĂTARU

Între 6 și 9 mai 2015, la Chişinău a avut loc ediţia a V-a a Festivalului Internaţional de Poezie „Primăvara Europeană a Poeților“, organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu“ Chişinău, Institutul Cultural Român Bruxelles și Primăria Municipiului Chişinău.

im_fp_01

Proiectul se înscrie în agenda culturală europeană şi a cuprins o multitudine de acţiuni culturale dedicate poeziei contemporane, acţiuni care se desfăşoară deja în mod tradiţional în majoritatea oraşelor din ţările Uniunii Europene.
Manifestările incluse în programul Festivalului și-au propus să readucă poezia în atenţia marelui public. Apariţia poeţilor în parcuri, în instituţiile de învăţământ, biblioteci, precum şi în faţa cititorilor din mediul urban şi rural, are menirea de a spori interesul faţă de creaţia autorilor contemporani şi faţă de realizările de vârf ale poeziei româneşti. De asemenea, este o bună ocazie de a cunoaşte poeţi și traducători importanţi din alte ţări. În acest an, invitaţi de onoare ai Festivalului au fost scriitorii și traducătorii Jan Willem Bos (Olanda), Jan Mysjkin (Belgia), Laure Hynckel (Franța), Robert Adam (ICR Bruxelles), Lilya Gazizova (Tatarstan), Liviu Ioan Stoiciu, Doina Ioanid, Adi Cristi, Niocolae Panaite, Nicolae Bacalbașa, Gheorghe Bacalbașa (România), Ilie Tudor Zegrea (Cernăuți). Totodată, la eveniment au fost prezenți un număr impunător de scriitori din Republica Moldova.
Festivalul a fost deschis la Chişinău, miercuri, 6 mai, cu depunere de flori la busturile scriitorilor români de pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt“.
Programul a continuat în Sala cu oglinzi a USM, unde a avut loc deschiderea oficială a Festivalului Internațional Primăvara Europeană a Poeţilor 2015 și au fost prezentați invitații. Cu un cuvânt de salut a venit și Monica Babuc, ministru al culturii. A urmat Simpozionul Internaţional „Dialoguri europene: poeţi şi traducători“, moderat de scriitorul Robert Adam. Faptul că lucrarile Festivalului au debutat cu acest simpozion nu este o întamplare. USM intenţionează să reînfiinţeze instituţia traducerii, încearcă să stabilească contacte cu uniuni de creatori și asociații ale traducătorilor din mai multe ţări. Scopul urmărit este de a traduce cărţile autorilor basarabeni în alte limbi ale lumii, dar și de a traduce scriitori importanți din alte culturi în limba română.
La sfârșitul manifestării, au fost lansate mai multe cărți traduse din și în limba română: Engel in het raam op het oosten. Hedendaagse poëzie uit Roemenië. Poeme de Mircea Ivănescu, Constantin Abăluţă, Ileana Mălăncioiu, Angela Marinescu, Dinu Flămând, Mircea Dinescu, Nichita Danilov, Alexandru Muşina, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Daniel Bănulescu şi Ruxandra Cesereanu. Traducere în neerlandeză de Jan H. Misjkin. Editura Poezie Centrum, Gent, 2010; Voor de prijs van mijn mond. Hedendaagse poëzie uit Roemenië. Poeme de Nina Cassian, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Nora Iuga, Ion Mureşan, Mircea Cărtărescu, Lucian Vasilescu, Doina Ioanid, Cosmin Perţa, Claudiu Komartin şi Ofelia Prodan. Traducere în neerlandeză de Jan H. Misjkin, Editura Poezie Centrum, Gent, 2010.
Sub îngrijirea lui Jan H. Mysjkin și a lui Jan Willem Bos, zece poeți contemporani din Republica Moldova (Arcadie Suceveanu, Vasile Gârneţ, Teo Chiriac, Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Irina Nechit, Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Diana Iepure şi Aura Maru) au fost publicați în neerlandeză în antologia Eenbloem van bloed met besneeuwdeblaadjes (Floare de sânge cu petale ninse), Editura Poezie Centrum, Gent, 2015, lansată cu concursul ICR Bruxelles în mai multe orașe din Belgia și Olanda.
Lumina ultimei zile. Poezie flamandă contemporană. Traducere în româneste de Jan H. Misjkin și Doina Ioanid, Editura Poezie Centrum, Gent, 2014; Christian W. Schenk. Suferind tăcerea. Editura Tipo Moldova, Iași, 2015; Nicolae Dabija. Diritto all’errore (Dreptul la eroare), Italia; Poeți din Moldova. Antologie în limba tătară. Traducere de Lilya Gazizova și Rais Thvatullin; Lilya Gazizova. Ferestre spre grădină. Traducere de Leo Butnaru și Nicolae Spătaru, Editura Tipo Moldova, Iași, 2015; Vladimir Maiakovski. Vioara şi ceva nervi, Editura Alfa, Iaşi, traducere în română de Leo Butnaru; Marina Ţvetaeva. Singură în noapte, Editura Alfa, Iaşi, traducere în română de Leo Butnaru; Velimir Hlebnikov. Legea scrânciobului, Editura Alfa, Iaşi, traducere în română de Leo Butnaru ș.a.
În după-amiaza primei zile de festival, în Sala cu oglinzi a USM, s-a desfășurat Simpozionul „Lucian Blaga – poetul și filosoful“ (120 de ani de la naștere), moderat de Arcadie Suceveanu. Principalele teme discutate: Maria Șleahtițchi – „Elegiacul Lucian Blaga“; Anatol Moraru – „Lucian Blaga între «huma cerească» și drama cunoașterii raționale“; Maria Pilchin – „Lucian Blaga sau alteritatea ca exercițiu cultural“; Victoria Fonari – „Lucian Blaga în fața Sfinxului“.
După sesiunea de comunicări, au fost lansate următoarele cărți: Liviu Ioan Stoiciu. La fanion, Editura Rafet, București, 2015; Ilie T. Zegrea. Deschideți fereastra că ninge, Editura Lumina, Chișinău, 2014; Silvia Caloianu. Cântec în stația zoo, Editura Vinea, București, 2014; Margareta Curtescu, În piața Dante, Editura Vinea, 2014.
Prima zi a festivalului s-a încheiat cu un recital poetic susținut de toți participanții la eveniment.
Un alt aspect de o relevanţă majoră a fost „Desantul poetic“, care a avut loc în ziua de joi. Simultan, grupe de scriitori au plecat la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică „Ion Creangă“, Universitatea „Alecu Russo“ din Bălți, la Biblioteca „Tudor Arghezi“ și la Liceul Academiei de Științe a Moldovei. Scriitorii au citit din creaţiile lor, şi-au împărtăşit idei şi proiecte și au răspuns la întrebările cititorilor.
Mai târziu, în Sala cu oglinzi a USM, au demarat lucrările Colocviului „Ioan Alexandru sau imnele bucuriei“, moderat de Ana Bantoș. Au fost puse în discuție teme precum: Nicolae Dabija – „Ioan Alexandru şi Basarabia“; Valeriu Matei – „Ioan Alexandru – poetul imnic și neoromantic“; Andrei Țurcanu – „Ioan Alexandru între sărbătorile primordiale“; Ana Bantoș – „Ioan Alexandru. Particularități ale redefinirii lirismului românesc postbelic“.
S-au lansat mai multe apariții editoriale (Ion Hadârcă. Lira din acvariu, Editura Cartier, Chișinău, 2014; Emanuel Alexandru. Verde regal, Editura Arc, 2014; Arcadie Suceveanu. Ferestre stinse de îngeri, Editura Prut, 2014; Doina Ioanid. Cusători, Editura Cartea Românească, 2013; Adi Cristi. Aproapele meu, Dumnezeu, Editura 24:Ore, Iași, 2014; Maria Pilchin. Poeme pentru Ivan Gogh, Editura Paralela 45, Pitești, 2015; Svetlana Corobceanu. Rozariu, Editura Arc, Chișinău, 2014).
A doua zi a festivalului s-a încheiat cu un recital poetic.
A treia zi a festivalului a debutat cu deschiderea Simpozionului „Valentin Roșca – amiaza lucrurilor“ (90 de ani de la naștere). Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca „O. Ghibu“ și a fost moderat de Vitalie Răileanu. Subiecte discutate: Lucia Țurcanu – „Valentin Roșca – un poet artizan“; Ion Ciocanu – „Valentin Roșca – mereu ucenic, maestru al versului românesc“; Vitalie Răileanu – „Valentin Roșca – po(i)etica versului“. A avut loc lansarea volumului Amiaza lucrurilor de Valentin Roșca (colecția Primăvara poeților), Editura Arc, Chișinău, 2015.