Pentru început, aş vrea să ne referim la două extreme: cea în care azi auzim destul de des afirmaţia (şi ca reproş, dar şi ca îndreptăţire) că lumea îşi neagă (adesea involuntar) originile, nu-şi cunoaşte istoria şi cealaltă extremă, în care organizaţi multe evenimente culturale de neuitat şi care vin să cultive gustul, să propage tradiţiile, să trezească mândrie pentru ceea ce suntem. De ce balansăm atât de vizibil între aceste extreme?

Dacă e să răspund la fel de direct după cum m-aţi întrebat, o să spun pe şleau: e din cauza lipsei de cultură. E un adevăr trist ceea ce aţi exprimat în întrebare, dar e şi o stare de lucruri firească pentru vremurile în care trăim. Mai mult decât atât, pentru unii e o normalitate să-şi stâlcească limba când se exprimă, să asculte doar muzică străină, să nu dorească sub nicio formă să îmbrace o ie naţională… Trăim într-o societate care acceptă nestingherită propagarea subculturii, a nonvalorilor şi a aparenţelor înşelătoare, negându-şi astfel rădăcinile. Evident, avem mult a munci pentru a redresa situaţia, dar în tot ce facem ne străduim să implementăm experienţa bună pentru a stopa într-un mod sau altul procesul de degradare a naţiunii.

Participaţi la seminare și stagii? Cât de benefice sunt acestea?

Seminarele organizate cu regularitate de Ministerul Culturii, Educaţiei şi Cercetării sunt foarte benefice în activitatea cotidiană. Schimbul de opinii, comunicarea, experienţa împărtăşită de către experţii europeni constituie o gură de oxigen pentru a promova noi forme şi metode de lucru.

Păstrarea și promovarea valorilor naționale – o prioritate pentru colectivele artistice din raionul Florești

Agenda culturală a raioanelor republicii abundă, lună de lună, de evenimente frumoase – festivaluri, concerte, şezători, concursuri… Orice acţiune de acest fel – şi nu contează unde e iniţiată şi ce amploare are –, dacă e menită să contribuie la formarea unui „cadru legal sufletesc”, e benefică pentru societate. Urmând acest crez, specialiştii din domeniu, de cele mai multe ori dispunând de puține resurse financiare, organizează sărbători de neuitat. Merită apreciere înţelepciunea lor de a rămâne optimişti şi dornici de a realiza noi proiecte de suflet pentru a edifica un mediu mai bun. În cele ce urmează, vă propunem spre lectură un interviu cu Ina Litra, şefa Direcţiei Cultură, Turism, Tineret şi Sport a Consiliului Raional Floreşti.

Care sunt sărbătorile inițiate pentru promovarea imaginii raionului Floreşti?

Dacă urmăriţi agenda noastră, o să vă convingeţi că desfășurăm multe sărbători frumoase, menite să bucure sufletele oamenilor – suflete adesea obosite de problemele cotidiene. Cetăţenii savurează cu plăcere momentele inedite de la orice eveniment. Printre cele emblematice aş menţiona Festivalul Turistic Naţional „Duminica Mare” de la Domulgeni (aflat la ediţia a opta), Festivalul de Folclor „Tatiana Găluşcă”, organizat în satul de baştină al marii folcloriste – Izvoare, pentru a cincea oară, festivalul cu care ne luăm rămas-bun de la iarnă – „Masleniţa”, ajuns la a cincea ediţie şi organizat cu mult fast mai ales în satul Cunicea, Festivalul Fanfarelor „Nistrule, Măria Ta”, organizat în satul Vertiujeni. Ar fi păcat să nu menţionez şi Festivalul Cântecului Pascal „Lângă Crucea Ta, Isuse” (desfăşurat în patru zone: Prajila, Ţipordei, Hârtop şi Vărvăreuca), Festivalul „Valeriu Ţâbuleac”, Festivalul Dansului Popular „Aşa-s horele la noi”, Festivalul „Portul popular de la noi de la baştină”, Festivalul „Sânzienele” (organizat în trei localităţi: Mărculeşti, Cuhureştii de Sus şi Vărvăreuca) şi multe altele.

Beneficiați de susținere în activitatea pe care o desfășurați din partea Consiliului Raional ori a primarilor din localităţi?

Se mai întâmplă uneori să discutăm în contradictoriu cu unii primari – doar cu acei care subestimează (uneori din lipsa resurselor) rolul culturii în viaţa noastră. În linii generale, conlucrăm eficient cu toate structurile raionale, avem un plan concret de activitate, pe care îl urmăm cu stricteţe. Cu alocările din buget ne străduim să facem faţă provocărilor, pentru ca oamenii să simtă rezultatele muncii noastre.

Care sunt colectivele folclorice ce constituie la ora actuală mândria raionului?

În primul rând, voi remarca cu multă satisfacţie că avem colective extraordinare, formate din entuziaşti cu inimă mare care, prin activitatea lor, demonstrează că ţin nespus de mult la valorile neamului, la păstrarea și promovarea lor. Este vorba de Ansamblul de dans popular „Muguraşii”, Orchestra de muzică populară „Liliacul”, Ansamblul folcloric „Sălcioara”, Ansamblul folcloric „Doina Răutului”, Ansamblul folcloric „Floreşteanca”, Ansamblul folcloric „Dalbe flori”, Corul „Armonia”, Fanfara „Dumbrava” etc. Acestea participă la majoritatea manifestărilor de nivel raional, unele ne reprezintă cu demnitate la concursuri republicane şi internaţionale, revenind cu diplome şi menţiuni. „Muguraşii”, „Liliacul” şi „Sălcioara” s-au prezentat cu succes şi în România. Ne străduim să susţinem toate colectivele în măsura posibilităţilor şi să le încurajăm.

Care este situaţia la capitolul colaborare transfrontalieră? Direcţia Cultură beneficiază de fonduri europene, şi dacă da, ce aţi reuşit să realizaţi cu banii alocaţi?

Există multe rezerve la capitolul colaborare transfrontalieră, deocamdată predomină proiectele economice, dar muncim consistent, depunând dosare pentru diverse proiecte europene şi elaborând proiecte proprii. Avem siguranţa că vom înregistra mai multe reuşite, pentru că există şi necesităţi, dar şi perspective promiţătoare. De cele mai multe ori, anume sursele externe ne ajută să renovăm o casă de cultură, să coasem costume naţionale pentru colective-model ori să procurăm loturi noi de carte.

O problemă acută a bibliotecilor noastre o constituie renovarea fondului de carte. Cum progresează în această privinţă bibliotecile din raionul Floreşti?

Chestiunea renovării fondului de carte se află permanent la ordinea de zi a Consiliului Raional şi a direcţiei noastre. Se alocă anual fonduri la acest capitol, căutăm şi granturi, acceptăm cu deosebită plăcere donaţii, beneficiem şi de suportul programului „Novateca”, care a schimbat radical situaţia din biblioteci. Anul trecut am făcut abonare la 513 titluri de publicaţii periodice şi am achiziţionat 9334 de volume de carte, dintre care 2609 au fost donaţii. Oricum, chiar şi cu ceea ce avem la ora actuală – fondul total de carte constituie 412.054 exemplare –, bibliotecile sunt frecventate cu regularitate de copii, săptămână de săptămână bravii bibliotecari desfăşoară ample manifestări legate de jubileele unor scriitori ori de noi apariţii editoriale, tot mai interesante devin şedinţele cluburilor pe interese. Copiii sunt mereu dornici de ceva nou.

Se atestă o predilecţie pentru un eveniment sau altul din partea localnicilor? Aţi avut şi proiecte culturale organizate în anii trecuţi, dar la care, din diferite motive, aţi renunțat?

Orice eveniment cu încărcătură artistică este aşteptat cu mare drag de către oameni. Cunoaştem acest lucru, urmărim reacţiile oamenilor în timpul sărbătorilor, de aceea an de an ne străduim să lărgim geografia desfăşurării acestora prin iniţierea de noi acţiuni, care în mare parte devin tradiţionale. Pentru că fiecare dintre acestea aduce cu el un strop de lumină pentru inimi şi relaxează sufletele.

Care sunt cele mai importante atracţii turistice ale raionului Floreşti?

Avem multe locuri absolut fermecătoare şi extrem de interesante din punct de vedere istoric: mănăstirea de călugăriţe Japca, datând din sec. XVII, biserica „Sfânta Treime” din satul Cuhureştii de Sus, proiectată în 1912 de către renumitul arhitect A. Şciusev, Casa memorială „Constantin Stere” din satul Ciripcău – baştină reputatului filosof şi publicist, podul de fier din orașul Floreşti, construit în 1913 de către Compania „Eiffel şi Co”, care a înălţat şi renumitul turn din Paris, biserica „Sfântul Nicolae” din Floreşti, atestată din 1806 ş.a.

În raionul Floreşti sunt sate populate de reprezentanți a diverse etnii. În ce măsură se organizează sărbători legate de tradiţiile şi obiceiurile etniilor?

Într-adevăr, nouă localităţi ale raionului, printre care Cunicea, Alexeevca, Nicolaevca, Ivanovca, Maiscoe, Prodăneştii Noi, Iliciovca ş.a. sunt formate majoritar din ruşi şi ucraineni. Aceste etnii (îndeosebi credincioșii de rit vechi din Cunicea) păstrează cu multă sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile moştenite din străbuni. În satele respective organizăm festivaluri ale etniilor, festivaluri ale dansului şi cântecului rus şi ucrainean, Festivalul „Masleniţa” etc. Adesea cetăţenii din aceste localităţi vin cu iniţiative proprii. Salutăm şi susţinem mereu acţiunile culturale care contribuie la consolidarea societăţii.

Vă dorim mult succes și realizări frumoase în continuare

Vă mulțumesc!