REPUBLICA MOLDOVA. ȘTIINȚĂ

Ştiinţa constituie un factor substanțial în evoluția societăţii, nivelul cercetărilor științifice care reflectă, într-un fel, gradul de dezvoltare socioeconomică și culturală a statului substratul istoric reprezentând, de fapt, o premisă esențială în apariția, consolidarea și dezvoltarea ei în etapa actuală.

Referințe la cunoștințele științifice acumulate în Țara Moldovei în sec. XV–XVII găsim în diverse surse istorice, mai ales, în operele cronicarilor, călugărilor cărturari și înalților clerici din acele timpuri. O parte din operele apărute în această perioadă se păstrează în arhivele şi bibliotecile de prestigiu din România, Grecia (Sfântul Munte Athos), Anglia, Rusia, SUA etc. Unul dintre iluștrii exponenți ai culturii și gândirii științifice de la intersecția secolelor XVII–XVIII este savantul enciclopedist Dimitrie Cantemir (1673–1723), membru al Academiei din Berlin (Societatea Branderburgică a Științelor, 1714), care s-a evidențiat ca un cărturar polivalent, având cunoștințe în diferite domenii.

Formele moderne de organizare a științei și culturii se răspândesc și în Moldova, unde în anul 1707 este fondată Academia Domnească de la Iași (definitivată în 1714), în care, alături de predarea gramaticii, retoricii, poeticii, logicii etc., profesorii invitați de peste hotare desfășurau o vastă activitate științifică în domeniul matematicii, geografiei etc.

La sfârșitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, înalți clerici și demnitari de stat – Antiohie Hotineanul, Iacob Stamati, logofătul Dimitrie Sturza ș.a. propagă idei iluministe, axându-se pe valori naționale. De o deosebită importanță pentru formarea conștiinței naționale a românilor, inclusiv din Moldova, au avut operele reprezentanților Școlii Ardelene (S. Micu, Gh. Șincai, P. Maior ș.a.), care au demonstrat latinitatea și continuitatea populației băștinașe din spațiul carpato-danubian.

Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei, Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești și Sovietului Miniștrilor al Uniunii Sovietice „Cu privire la crearea Academiei de Științe a Moldovei” din 29.11.1960. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei.
Fond foto. Cota arhivistică: 00043, 00044

În prima jumătate a sec. XIX, în Principatul Moldovei și Țara Românească, grație deschiderii către Occident, s-a accelerat procesul de constituire a comunității științifice. În Principatul Moldovei, concomitent cu afirmarea instituțiilor de învățământ superior, în primul rând a Academiei Mihăilene (fondate de Gh. Asachi în 1835), apoi a Universității din Iași (1860), se fondează cadrul organizatoric și instituțional al științei. La Iași au fost create „Arhivele” (1832), Societatea de Medici și Naturaliști (1833), Societatea Literară (1842), Societatea Literară și Științifică „Junimea” (1863–1864) etc.

După Unirea Moldovei și Țării Românești, la 1 aprilie 1866, prin crearea Societății Literare Române, au fost puse bazele fondării Academiei Române, proces definitivat la 26 martie 1879. În Academia Română, prin membrii săi fondatori, erau reprezentate toate provinciile locuite de români. Membri fondatori ai Academiei Române, reprezentanți din Basarabia (aflată în componența Imperiului Rus), au fost Alexandru Hâjdău (1811–1872), Ioan Străjescu (1833–1873), și Constantin (Costache) Stamati (1786–1869), înlocuit ulterior de Ștefan Gonata (1838–1896).Data de 12 iunie 1946 este considerată drept ziua instituționalizării primelor structuri academice din RSS Moldovenească. 

Prima sesiune științifică a AȘ a RSS Moldovenești. La tribună acad. Iachim Grosul, 2 august 1961. Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei.
Fond foto. Cota arhivistică: 00042

Direcțiile principale de cercetare, structura și administrația au fost coordonate cu Prezidiul AȘ al URSS. Director al noii instituţii a fost numit acad. Veaceslav P. Volghin (11.06.1879, s. Amoni, județul Râlsk, gubernia Kursk – 03.07.1962, Moscova), vicepreşedinte al AŞ a URSS (1942–1953), coordonatorul bazelor şi filialelor AŞ a URSS. În perioada decembrie 1946 – mai 1947, în funcţia de director adjunct a fost numit geograful Macari Radul (04.09.1910, s. Martonoșa, raionul Novo-Mirgorodsk, regiunea Kirovograd, RSS Ucraineană – 02.05.1971, Chişinău), înlocuit, în septembrie 1947, de istoricul Iachim Grosul (8/21.09.1912, s. Caragaş, azi raionul Slobozia – 28.09.1976, Chişinău).

În componența Bazei a fost inclus Institutul de Istorie, Limbă și Literatură, sectoarele de economie, geologie, botanică, viticultură și pomicultură, de pedologie și zoologie, de energetică, economie și geografie. Activitatea Bazei era monitorizată în permanență de către comisii speciale ale AȘ a URSS și cele ale Comitetului Central al PC (b) al Moldovei.

Blocul administrativ al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, 1961. Arhiva Națională a Republicii Moldova.
Fond foto:Cota arhivistică: 1-3755

În 1947 s-a editat prima publicație științifică anuală a Bazei – „Însemnări științifice”. Primii autori au fost m. c. al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice A. D. Udalțov, doctorul (candidatul) în științe istorice Iachim Grosul, prof. M. V. Serghievschi și Nicolae Corlăteanu.  

La 7 septembrie 1949, drept urmare a unor acțiuni de organizare a bazelor AȘ a URSS, Consiliul de Miniștri al URSS a modificat statutul Bazei Moldovenești, aceasta fiind transformată în Filiala Moldovenească a AȘ a URSS. Până în 1954, președinte al Prezidiumului Filialei Moldovenești a fost numit membru corespondent al AȘ a URSS P. Baranov, substituit în această funcție de istoricul Iachim Grosul.

În anii 1950–1960 s-au format structuri instituționale noi: Institutul de Pomicultură, Viticultură și Vinificație, Grădina Botanică (1950), Institutul de Pedologie, Agrochimie și Ameliorare (1953), Institutul de Biologie, Institutul de Geologie și Materiale de Construcții (1957), ultimul reorganizat în Institutul de Geologie și Materiale Utile (1958), Institutul de Istorie, Limbă și Literatură a fost divizat în Institutul de Istorie și Institutul de Limbă şi Literatură (1958). În 1959 a fost organizat Institutul de Chimie, Secția de Fizică a Corpului Solid, în 1960 – Institutul de Economie, Institutul de Zoologie și Secția de Genetică a Plantelor. 

În domeniul științelor reale și exacte s-a pus accentul pe dezvoltarea noilor direcții științifice (chimia moleculară, biochimia, fizica corpului solid, semiconductoarele și aplicarea lor tehnică, chimia substanțelor naturale și biologic ativee, biofizica și radiobiologia, genetica și fiziologia plantelor, animalelor și a omului). Sectorul academic, universitar și de ramură se consolidau concomitent, conturând un ansamblu de cercetări științifice de nivel republican unic.

Întemeiate de forurile diriguitoare ale URSS în scopuri ideologice și propagandistice, instituțiile de cercetare din RSSM au fost nevoite să răspundă cerințelor economiei și culturii republicii, fiind însă tutelate și mai departe de către conducerea de partid. Astfel, primele instituții de cerectare din RSSM au servit drept bază solidă pentru crearea și activitatea Academiei de Științe a Moldovei.

În a doua jumătate a anilor 1950, RSS Moldovenească era unica republică din URSS, cu excepția RSFS Ruse, care nu dispunea de o organizaţie științifică proprie de genul academiei de știinţe.

Sesiunea de creare a Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești a avut loc la 2 august 1961, ziua consemnării a 21 de ani de la formarea RSS Moldovenești. Considerată „un act de o importanță substanțială pentru stat”, ședința festivă a fost organizată începând cu ora 10:00 la Teatrul Academic „A.S. Pușkin” (în prezent, Teatrul Național „Mihai Eminescu”). Tot atunci au fost desemnaţi și primii academicieni și membri corespondenți ai Academiei. Primii membri titulari și corespondenți ai AŞ a RSS Moldovenească au fost numiți prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești de la 1 august fără indicarea specialităților. Primii academicieni desemnaţi: chimistul Anton Ablov, matematicianul Vladimir Andrunachievici, economistul Vasili Cervinski, istoricul Iachim Grosul, agronomul Prokofi Dvornikov, inginerul Boris Lazarenko, chimistul Gheorghi Lazurievski, poetul, dramaturgul, publicistul, traducătorul Andrei Lupan, biologul Iakov Prinţ, biologul Aleksei Spassky, lingvistul şi istoricul literar Iosif Varticean.

Cercetări științifice în Stația Seismică de pe lângă Academia de Științe a RSS Moldovenești, 1979. Arhiva Națională a Republicii Moldova.
Fond foto. Cota arhivistică: 1 20388

Drept membri corespondenţi au fost desemnați inginerul Gheorghi Cealâi, lingvistul Nicolae Corlăteanu, agronomul Ion Dicusar, biologul Lazar Dorohov, economistul Nikolai Frolov, biologul Mihail Iaroşenko, agronomul Anatoli Kovarski, chimistul Iuri Lealikov, biologul Constantin Moraru, inginerul Iuri Petrov, geograful Makari Radul, istoricul şi filologul Eugeniu Russev, oenologul  Petru Ungureanu.

Primul preşedinte al Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești. (1961–1976) a fost I. Grosul, academician al AŞM, doctor habilitat în istorie, fiind urmat de Al. Jucenco, academician al AŞM, doctor habilitat în biologie (în perioada 1977–1989), apoi de A. Andrieş, academician al AŞM, doctor habilitat în ştiințe fizice şi matematice (în perioada 1989–2004) şi de Gh. Duca, academician al AŞM, doctor habilitat în chimie (din 2004 până în prezent).

În anii 1961–1990 s-au produs reorganizări fundamentale în structura instituţională a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, condiţionate de tendinţele dezvoltării ştiinței mondiale şi a ştiinței din URSS.

Activitatea ştiinţifică din RSS Moldovenească, inclusiv din AŞ a RSS Moldovenească, era în continuare parte componentă a ştiinței din URSS, fiind patronată de Academia de Ştiinţe a URSS, dirijată de conducerea Partidului Comunist şi de organele de stat de la Moscova şi Chişinău, care se implicau direct în activitatea institutelor, impuneau concepţii ideologice totalitare, îndeosebi în domeniul ştiinţelor socio-umaniste. Planurile instituţiilor ştiinţifice din RSSM erau coordonate de Comitetul de Stat pentru Ştiinţă şi Tehnică a URSS.

Datorită efortului colectivelor științifice din această perioadă în mai multe domenii ale științei au fost realizate prestigioase cercetări teoretice și applicative. Au fost create școli științifice, recunoscute în țară și peste hotare. Rezultate științifice în domeniul științelor fizico-matematice sunt obținute în elaborarea aparatelor și materialelor semiconductoare noi, tehnologiilor pentru prelucrarea electronic și prin scântei electrice a materialelor etc. În domeniul științelor reale au fost obținute substanțe biologice active, preparate microbiologice, noi culture agricole, elaborate metode și mijloace de combatere a bolilor plantelor și vătămătorilor etc. În domeniul științelor socio-umanistice și artelor, alături de lucrări de ideologizare, scrise la comandă, au fost obținute și importante rezultate positive. Au fost afectuate săpături arheologice sistematice, editate (deși selectiv) valorioase documente istorice, operele unor clasici ai literaturii române, cercetate fenomene literare și probleme lingvistice, elaborate studii în diverse domenii artistice etc..

Chimistul, poetul, traducătorul Ion Vatamanu, șeful Laboratorului metodelor electrochimice al Institutului de Chimie a RSS Moldovenești, 1979. Arhiva Națională a Republicii Moldova.
Fond foto: Cota arhivistică: 1 33359

Academia de Științe a Moldovei  în perioada recentă

După proclamarea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991, evoluţia şi reforma ştiinței au avut loc în condiţiile unei crize social-economice acute şi într-o situaţie politică extreme de tensionată. Pe parcursul perioadei 1991–1998 dezvoltarea sistemului instituţional al Aacademia de Ştiințe a Moldovei (AȘM) este dominată de politica de restructurare administrativ-organizatorică şi descentralizare a instituţiilor de cercetare. În baza structurilor existente au fost organizate unele instituţii noi, iar altele – comasate, în același context, au fost revăzute şi precizate direcţiile de cercetare ale instituţiilor ştiinţifice, s-a stipulat că cercetările se vor efectua în condiţiile depolitizării şi umanizării în toate domeniile ştiințifice, îndeosebi cele care au drept obiectiv dezvoltarea socială şi spirituală a societății. Drept urmare științele umanistice revin în albia fireasscă a tradiției științifice naționale. În aria acestei activităţi se înscrie Hotărârea Prezidiului AŞM din 9 septembrie 1994, prin care s-a susţinut opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi din ţară şi de peste hotare, potrivit căreia denumirea corectă a limbii de stat (oficial) a Republica Moldova este limba română şi Declaraţia Adunării Generale anuale din 28 februarie 1995, care o confirmat hotărârea respectivă.

Potrivit Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004, ştiinţa a fost proclamată drept prioritate strategică naţională. Competenţele Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din cadrul Guvernului Republicii Moldova (2000–2004), începând cu 1 decembrie 2004, au trecut la AŞM, care a continuat finanţarea cercetărilor ştiinţifice pe bază de concurs în cadrul a nouă direcţii prioritare.

Începând cu anul 2005, s-a modificat substanţial organizarea cercetărilor ştiinţifice. În gestionarea lucrărilor ştiinţifice şi de inovare s-au introdus noi forme de organizare a executării cercetărilor ştiinţifice – programe de stat în care se îmbină cercetările fundamentale cu cele aplicate şi tehnologice, axate pe obţinerea unor rezultate ştiinţifice cu destinaţie practică, antrenând în acest proces AŞM, universităţile, instituţiile de ramură, sectorul privat. Proiectele de cercetare sunt selectate şi finanţate prin concurs, evaluarea lor ştiinţifică fiind asigurată prin participarea experţilor din ţară şi de peste hotare. De exemplu, în 2015, au fost finanțate 24 de proiecte din cadrul a 5 programe de stat cu volum total de 3,4 mil. lei; au fost finanțate 13 proiecte de inovare și transfer tehnologic cu un volum de finanțare de 6,0 mil. lei din bugetul de stat și 6,9 mil. lei din surse private. Tot în anul 2015 numărul proiectelor finanțate din surse externe în instituțiile din cadrul AȘM s-au majorat cu 16,7% față de anul 2014, constituind 49 de proiecte.

Academia de Științe a Moldovei, 7 iunie 2016.
Foto: Ion Valer Xenofontov

O conferință științifică la Academia de Științe a Moldovei, 16 iunie 2016.
Foto: Ion Valer Xenofontov

Potrivit Hotărârii nr. 150 a Parlamentului Republicii Moldova din 14 iunie 2013  au fost aprobate următoarele direcții strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2013–2020: materiale, tehnologii și produse inovative; eficiența energetică și valorificare a resurselor de energie; sănătate și biomedicină; biotehnologie; patrimoniu național și dezvoltare a societății. 

Pe parcursul anului 2015, în organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării au văzut lumina tiparului 8226 de publicaţii, inclusiv 121 de monografii, 321 de manuale, dicționare, lucrări didactice și metodice, 1 295 articole în reviste recenzate naţionale, dintre care 14 – în reviste de categoria „A”, 610 de articole în reviste recenzate internaţionale, 4 162 de teze ale rapoartelor şi comunicărilor la manifestări ştiinţifice internaţionale, 174 de publicații electronice etc.; au fost organizate 278 de manifestări ştiinţifice, dintre care 121 – internaţionale, au fost obţinute 143 brevete de invenţie şi executate 13 proiecte de transfer tehnologic.

În Republica Moldova se editează 71 de reviste ştiinţifice, inclusiv în limbi de circulaţie internaţională: „Chemistry Journal of Moldova”, „Computer Science Journal of Moldova”, „Moldavian Journal of the Physical Sciences”, „Quasigroups and Related Systems”, „Электронная обработка материалов” („Surface Engineering and Applied Electrochemistry”) ş.a. În categoria „A” sunt incluse 5 reviste, în categoria „B+” – 1; în categoria „B” – 31; în categoria „C” – 34 de reviste.

Concomitent AȘM participă activ și la dezvoltarea economiei ţării. În comun cu ministerele de resort au fost elaborate Strategia de dezvoltare a industriei pentru perioada de până la anul 2015; Strategia dezvoltării durabile a sectorului agroalimentar până în anul 2020; Programul naţional de utilizare a resurselor regenerabile de energie. Au fost create Parcul ştiinţifico-tehnologic „Academica” şi Incubatorul de inovare „Inovatorul” etc. Comunitatea ştiinţifică, în calitate de consultant ştiinţific al autorităţilor publice, participă la argumentarea deciziilor Guvernului şi ministerelor privind problemele de importanţă majoră ale acestora, la elaborarea şi avizarea actelor normative.

În prezent, Academia de Ştiinţe a Moldovei cuprinde 19 organizaţii de cercetări ştiinţifice membri instituţionali (Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” (Institut), Grădina Botanică (Institut), Institutul de Cercetări Juridice şi Politice, Institutul de Chimie, Institutul de Ecologie şi Geografie (cu subordonare şi Ministerului Mediului), Institutul de Energetică, Institutul de Filologie, Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Fiziololgie şi Sanocreatologie, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, Institutul de Geologie şi Seismologie, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „D. Ghiţu”, Institutul de Istorie, Institutul de Matematică şi Informatică, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie, Institutul de Zoologie, Institutul Naţional de Cercetări Economice (cu subordonare şi Ministerului Economiei), Institutul Patrimoniului Cultural, Universitatea AŞM), 26 de organizaţii membri de profil, cu subordonare dublă: a AȘM și a Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Educaţiei, Ministerului Culturii şi patru organizaţii membri afiliaţi, în care activează 3 222 de cercetători ştiinţifici, inclusiv 441 dr. hab., 1 429 dr. în şt. şi 883 cercetători până la 35 de ani (datele din 1 ianuarie 2016). AŞM întruneşte 83 de membri corespondenţi şi titulari.

În perioada recentă în cadrul AȘM în calitate de membri titular activează mai multe personalități din domeniul științei, culturii și arte. AȘM include 83 de membri, inclusiv membri titulari (academicieni): Ion Ababii, Mircea Bologa, Ion Bostan, Valeriu Canțer, Mihai Cimpoi, Alexandru Ciubotaru, Leonid Culiuc, Eugeniu Doga, Ion Druță, Georghe Duca, Maria Duca, Andrei Eșanu, Teodor Furdui, Boris Gaina, Gheorghe Ghidirim, Stanislav Gropa, Eva Gudumuc, Sveatoslav Moscalenco, Veaceslav Moscalenco, Valeriu Pasat, Gheorghe Rusnac, Ion Toderaș, Gheorghe Țâbârnă, Ion Tighineanu ș.a.

La 11 octombrie 2011, la Bruxelles, a fost semnat „Memorandumul de asociere a R. Moldova la cel de-al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologica (PC7)”. Astfel, Republica Moldova devine prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic şi a doua inclusă în cadrul Politicii Europene de Vecinătate care obţine statutul de ţară asociată la PC7 (2007–2013). În urma asocierii, Republicii Moldova capătă drepturi similare celor ale statelor membre ale UE, devenind membru al Spaţiului European de Cercetare. Vizibilitatea internaţională a activităţilor naţionale de cercetare ştiinţifică va creşte prin continuarea cooperării cu Comisia Europeană prin implicarea Republicii Moldova în Programul „Orizont 2020” în calitate de ţară asociată. O latură deosebită în activitatea forului ştiinţific suprem o constituie implicarea în procesul educaţional prin crearea Liceului (2008) şi Universităţii AŞM (2007). AŞM desfăşoară o vastă activitate în vederea stabilizării şi dezvoltării relaţiilor bi- şi multilaterale cu organizaţiile ştiinţifice şi alte structuri internaţionale europene şi regionale. AŞM este membru fondator al Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe, membru al Consiliului Internaţional al Asociaţiilor Ştiinţifice, al Uniunii Internaţionale al Academiilor, al Reţelei Academiilor de Ştiinţe din Europa Centrală şi de Est, al ALLEA şi reprezintă Republica Moldova în Comitetul Ştiinţific NATO pentru Pace şi Securitate. Au fost semnate acorduri şi s-au extins relaţiile de colaborare cu UNESCO, INTAS, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, Fundaţia Civilă de Cercetări şi Dezvoltare din SUA, Institutul de Cercetări Nucleare din Dubna, Centrul Ştiinţifico-Tehnologic din Ucraina, Comitetul academic permanent al cooperării europene a ţărilor riverane Mării Negre etc. Programul „Orizont 2020” a fost lansat oficial la Chişinău la 17 martie 2014. 

La un an de la asocierea Republicii Moldova la Programul „Orizont 2020”, în 2015, au fost aprobate 15 proiecte, cu un volum de finanțare de circa două milioane euro. Potrivit clasamentului mondial Ranking Web of Research Centers din 2016, Academia își menține poziția de top în instituțiile naționale de cercetare, fiind clasată, totodată, în primele centre de instituții științifice din lume și in Europa.

În Muzeul Științei al Academiei de Științe a Moldovei se păstrează Certificatul Cărții Recordurilor „Guiness Book” atribuit lui Petru Costin. Colecționarul P. Costin, asistat de comunitatea științifică a Republicii Moldova, la 21 mai 2011 a organizat cea mai mare colecție de potcoave (în număr de 3 200) din lume.
Foto: Ion Valer Xenofontov

  1.  M.c. Demir DRAGNEV, dr. hab. Constantin MANOLACHE, dr. Ion Valer XENOFONTOV

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Republica   Moldova. Ediţie Enciclopedică. Ed. a 2-a rev. și adăug. Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice,  2010, pp. 410-429. ISBN 978-9975-9520-4-0 

Constantin Manolache, Ion Xenofontov. Instituționalizarea științei academice în RSS Moldovenească (1946–1960) // Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 1 (40), 2016, p. 16-22. ISSN 1857-0461

Constantin Manolache, Ion Xenofontov. Academia de Științe a RSS Moldovenești în perioada 1961–1990. Studiu retrospectiv // Akademos. Revistă de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă, nr. 2 (41), 2016, p. 7-17. ISSN 1857-0461