Română
Integrarea europeană reprezintă prioritatea nr. 1 a politicii interne şi externe a Republicii Moldova. Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre RM şi UE la 27 iunie 2014 şi ulterior intrarea în vigoare la 1 iulie 2016, relaţiile RM-UE au cunoscu o etapă calitativ nouă cea a asocierii politice şi integrării economice cu UE.
Până la Acordul de Asociere, relaţia RM – UE a cunoscut un şir de evoluţii importante.
Astfel, Acordul de Asociere înlocuieşte Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC), semnat la 28 noiembrie 1994 şi care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite.
În anul 2004 UE lansează Politica Europeană de Vecinătate, prin intermediul căreia UE oferă vecinilor săi, inclusiv Republicii Moldova, o relaţie privilegiată care se bazează pe un angajament reciproc în favoarea valorilor comune (democrație și drepturile omului, statul de drept, buna guvernanță, principiile economiei de piață și dezvoltarea sustenabilă). PEV sprijină coordonarea politică și aprofundarea integrării economice, mobilitatea sporită și contactele între persoane.
În cadrul acestui instrument în februarie 2005 a fost adoptat Planul de Acţiuni Moldova-UE. Planul de Acţiuni stabilea obiectivele strategice de cooperare iniţială pentru o perioadă de trei ani care mai apoi a fost extinsă repetat. Acest Plan de Acţiuni a fost înlocuit în 2014 de Agenda de Asociere, agreată în baza Acordului de Asociere RM – UE.
În 2007 RM semnează Acordurile de Readmisie şi Facilitare a Regimului de Vize cu UE.
Între timp Politica Europeană de Vecinătate (PEV) a cunoscut mai multe schimbări de ordin structural, conceptual şi geopolitic. În anul 2009 în cadrul PEV este lansată dimensiunea sa estică şi anume Parteneriatul Estic, din care RM face parte.
Parteneriatul Estic este un instrument politic al UE care structurează cooperarea cu statele partenere pe două dimensiuni: bilaterală (semnarea și implementarea acordurilor de asociere, crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat, liberalizarea regimului de vize) şi multilaterală, care se realizează prin intermediul platformelor tematice şi iniţiativelor-lider (flagship initiative). Cooperarea pe dimensiunea parlamentară a PaE este efectuată în cadrul Adunării Parlamentare EURONEST.
În decembrie 2009, conform declaraţiei comune adoptate în cadrul celei de-a XI-a reuniuni a Consiliului de Cooperare RM – UE. Reprezentanţii UE au recunoscut aspiraţiile europene ale RM, au fost iniţiaţi paşi concreţi în vederea creării Zonei de liber schimb cuprinzător şi aprofundat, a fost declarată intenţia de a lansa în 2012 dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. Toate aceste declarații s-au materializat prin lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere (12 ianuarie 2010). Au avut loc 15 runde de negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind DCFTA. 3 ani mai târziu, pe data de 29 noiembrie 2013 în cadrul Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius este parafat AA, inclusiv și componenta economică a acestuia – DCFTA. Acordul de Asociere este un document cuprinzător, care stabilește domeniile prioritare de reformă, conține 395 de directive și regulamente, care odată puse în aplicare în legislația națională va aduce mai aproape RM de acquis-ul comunitar. Necesită de menționat că AA nu oferă și perspectiva de aderare. Domeniul energetic este unul din domeniile prioritare de reformă, lucru prevăzut în AA. RM şi-a stabilit cu mult timp înainte drept prioritate modernizarea domeniul energetic, fapt ce a determinat-o să devină în martie 2010 membru cu drepturi depline în cadrul Comunității Energetice și mai mult decât atât să implementeze Pachetul energetic III. La 26 iunie 2012 RM semnează Acordul privind spațiul aerian comun cu UE, iar la 28 aprilie 2014 devine prima țară din cadrul Parteneriatului Estic căreia i se elimină obligativitatea deținerii vizelor de scurtă ședere în zona Schengen. La 2 iulie 2014 Parlamentul RM a ratificat AA.
AA reprezintă cadrul ambiţios pentru ţara noastră pentru apropierea graduală a Republicii Moldova de practicile şi normele UE la nivelul funcţionării instituţiilor statului, asigurarea respectării drepturilor fundamentale, crearea unei economii de piaţă funcţionale.
Un alt element important în relaţia noastră cu UE e faptul că asocierea se bazează pe un set de principii şi valori comune pe care Republica Moldova s-a angajat să le respecte şi să asigure funcţionarea statului după aceste valori şi principii. Acesta este motorul reformelor structurale în Republica Moldova.
Din 1 septembrie 2014 şi până la 1 iulie 2016 AA s-a aplicat provizoriu, cu toate acestea în această perioadă s-a lucrat foarte mult pe de o parte la detalii tehnice de creare a mecanismului comun RM – UE dar şi celui naţional de punere în practică a acestui document ambiţios.
În primul rând, s-a reuşit crearea mecanismului instituţional de asociere RM – UE stabilit prin Acord: s-a creat Consiliul de Asociere, Comitetul de Asociere şi cel în configuraţia Comerţ, Comitetul Parlamentar de Asociere, s-au instituit subcomitetele şi subgrupele sectoriale de cooperare („clustere”). Aceste structuri reprezintă de fapt reuniuni instituţionalizate între Guvernul RM şi reprezentanţii instituţiilor europene care discută, monitorizează şi iau decizii cu privire la implementarea Acordurilor de Asociere. La 10 mai a debutat activitatea Platformei Societăţii Civile RM-UE.
În acelaşi timp a fost instituit mecanismul intern de implementare a Acordului. Pentru implementarea AA și DCFTA, Republica Moldova a elaborat Planul Național de Acțiuni pentru implementarea AA RM – UE (PNAAA) pentru perioada 2014-2016. MAE IE îi revine rolul de coordonare şi monitorizare la nivel naţional a implementării PNAAA, iar Ministerul Economiei devine responsabil de Titlul V ce reglementează funcţionarea zonei de comerţ liber aprofundat şi complex. Un rol esenţial în procesul de realizare a AA îi revine Comisiei Guvernamentale de Integrare Europeană care deja de câteva luni se reuneşte săptămânal, imprimând astfel un ritm foarte dinamic întregului proces.
Dacă e să vorbim despre Acord în general, o cifră relevantă la acest capitol este rata de aproximare a legislaţiei care este de 25 % din totalul actelor incluse în anexele la Acordul de Asociere. Asta înseamnă că în foarte puţin timp Republica Moldova a reuşit să aducă în legislaţia naţională norme şi standarde UE care oferă un nivel mult mai ridicat de protecţie şi siguranţă în domenii precum siguranţa alimentară, transporturi, piaţa medicamentelor.
La capitolul asistenţă, vom menţiona că UE este unul din principalii donatori în RM, volumul asistenţei sporind considerabil de la 40 mln Euro anual în 2007 la circa 100 mln Euro/an în prezent. Este vorba doar de asistenţa venită din partea UE consolidat, nu şi de asistenţa bilaterală de care beneficiem din partea statelor membre. Sprijinul financiar este încadrat în documente de politici şi programare, Cadrul Unic de Asistență 2014-2017 (SSF Single Suport Framework). Acesta a fost elaborat în contextul Instrumentului European de Vecinătate (ENI) şi în consultare cu Guvernul RM au fost identificate priorităţile în baza Agendei de Asociere: 1. Reforma administraţiei publice; 2. Agricultură şi Dezvoltare Rurală; 3. Reforma poliţiei şi Managementul frontierei. Memorandumul de înţelegerea prevede alocarea indicativă pentru perioada 2014-2017 a sumei între 335 și 410 milioane euro, în dependență de nivelul de implementare a programului (respectiv de la 80 la 110 mln Euro/an). Pentru fiecare an se face un buget individual (denumit în terminologia UE, Annual Action Programme – AAP) cu distribuirea fondurilor pentru 2-3 programe de suport bugetar şi/sau asistenţă tehnică. Este important de a nu confunda bugetul pentru un anumit an şi asistenţa alocată de facto în anul respectiv. Asistenţa din partea UE se acordă prin programe de: a. asistenţă tehnică (consultanţă, schimb de experienţă i.e. programul EUHLPAM, cele de twinning); b. investiţie/procurări – mai rar întâlnite în programele bilaterale UE; şi c. Suport Bugetar.
Cooperarea cu UE vizează un spectru larg de arii de cooperare, inclusiv pe dimensiunea cooperării sectoriale. În anul 2005 a fost lansată Misiunea UE de Asistenţă la Frontieră în RM şi Ucraina (EUBAM), care urmăreşte obiectivul de a îmbunătăţi managementul şi gestionarea frontierei, precum şi să sprijine combaterea activităţilor ilegale transfrontaliere, contribuind astfel la îmbunătăţirea securităţii regionale. În mai 2008 UE şi RM au semnat un Parteneriat de Mobilitate, obiectivele căruia sunt de a facilita migraţia legală, de a preveni şi reduce migraţia ilegală şi traficul de persoane, de a promova protecţia internaţională şi consolidarea dimensiunii externe a politicii în domeniul azilului, precum şi de a maximiza impactul migraţiei şi mobilităţii asupra dezvoltării.
RM a devenit prima ţară din Parteneriatul Estic care participă la programele: Programul pentru Competitivitatea Întreprinderilor şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii 2014 – 2020 (COSME) şi Programul Cadru al Uniunii Europene pentru Cercetare şi Inovare – Orizont 2020. Începând cu anul 2015 RM a aderat la Programul „Europa creativă”, care vine să stimuleze cooperarea moldo-comunitară în domeniul culturii. RM participă la programul de Stimulare economică a ariilor rurale, care urmăreşte obiectivul de a moderniza şi dezvolta sectorul agricol, contribuind la creşterea competitivităţii produselor agricole moldoveneşti pe piaţa europeană. Participarea RM în cadrul Erasmus+ facilitează cooperarea în domenii precum educaţia, formarea profesională, tineret şi sport. RM vede drept prioritară cooperarea în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE. Astfel, RM a contribuit până în prezent la două misiuni UE: EUTM Mali şi la misiunea EUMAM din Republica Central Africană.
UE participă în calitate de observator în negocierile în formatul 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. UE sprijină modalitatea paşnică şi comprehensivă de soluţionare a conflictului în baza principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM, cu acordarea unui statut special regiunii transnistrene. UE suportă măsuri de consolidare a încredere între ambele maluri ale Nistrului, implicând reprezentanţi ai autorităţilor locale, societăţii civile şi altor actori. Finanţarea UE se ridică la 28 milioane Euro (inclusive sprijin pentru Găgăuzia).
Până la finele anului 2016 autorităţile RM îşi propun în primul rând finalizarea realizării PNAAA 2014 – 2016, în al doilea rând negocierea unei noi Agende de Asociere şi elaborarea unui nou plan naţional de implementare pentru următorii trei ani 2017 – 2019.
