A ieșit de sub tipar ediția a doua a „Cărții Roșii a Republicii Moldova”. În lucrare au fost incluse 126 de specii de plante și ciuperci, 116 specii de animale pe cale de dispariție. În prima ediție a „Cărții Roșii a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești” (1978) au fost incluse 26 de specii de plante și 29 de specii de animale periclitate și critic periclitate.
La Ministerul Justiției erau înregistrate 31 de partide și organizații social-politice.
Au avut loc alegeri parlamentare anticipate, la care au participat 17 partide, mişcări, organizaţii social-politice, blocuri electorale şi 10 candidaţi independenţi. Cursa electorală a fost câștigată de trei concurenți electorali, care au depăşit pragul electoral, majorat de precedentul Parlament al Republicii Moldova de la 4% până la 6%: Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (71 de mandate), Blocul electoral „Alianţa Braghiş” (19 mandate) şi Partidul Popular Creştin Democrat (11 mandate).
Eugenia Ostapciuc a devenit președinte al Parlamentului Republicii Moldova. A deținut această funcție în perioadele: 20 martie 2001 – 6 martie 2005; 6 martie 2005 – 24 martie 2005 (președinte ad-interim).
Parlamentul Republicii Moldova, constituit din majoritatea parlamentară a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, l-a ales în calitate de președinte al Republicii Moldova pe Vladimir Voronin.
Vasile Tarlev a fost desemnat în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, pe care a deținut-o în perioadele: 19 aprilie 2001 – 24 martie 2005; 24 martie 2005 – 19 aprilie 2005 (prim-ministru ad-interim); 20 aprilie 2005 – 20 martie 2008; 20 martie 2008 – 31 martie 2008 (prim-ministru ad-interim).
Republica Moldova a aderat la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE).
A fost creat Serviciul de Stat de Migrațiune.
Republica Moldova a ratificat Carta Socială Europeană.
A fost semnat Acordul de prietenie și cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă
A avut loc a treia organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Au fost lichidate cele 10 județe și s-au instituit, în partea dreaptă a Nistrului, 32 de raioane, municipiile Chișinău, Bălți, Bender și Comrat și unitatea teritorială autonomă (UTA) Găgăuzia.
Este adoptată Legea cu privire la serviciul diplomatic.
