REPUBLICA MOLDOVA. DATE GENERALE

La 27 august 1991, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa. Conform Constituţiei, Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Capitala ţării este oraşul Chişinău, cu o populaţie de 814,1 mii de locuitori (01.01.2016).

Republica Moldova este situată în regiunea de sud-est a Europei, în nord-estul Balcanilor, pe un teritoriu cu o suprafaţă de 33 843,5 km2. La vest se învecinează cu România, iar la nord, est şi sud cu Ucraina. Teritoriul republicii se întinde de la nord la sud pe o distanţă de 350 km, de la vest la est – 150 km. Punctele geografice extreme sunt: la nord – satul Naslavcea, raionul Ocniţa (48°29´ latitudine nordică), la sud – satul Giurgiuleşti, raionul Cahul (45°28´ latitudine nordică), la vest – satul Criva, raionul Briceni (26°37´ longitudine estică), la est – satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă (30°08´ longitudine estică). Centrul geografic al teritoriului ţării are următoarele coordonate: 47°17´ latitudine nordică şi 28°32´ longitudine estică. Aceste coordonate coincid parţial cu coordonatele satului Oneşti (raionul Străşeni), situat în valea râului Ichel.

Principalele cursuri de apă sunt Nistru (660 km, în limitele Republicii Moldova), Prut (695 km, în limitele Republicii Moldova), Răut (286 km), Bâc (155 km), Botna (152 km). Cele mai mari lacuri naturale sunt Beleu, cu suprafaţa de 6,3 km2 , Manta – 4,5 km2, Sălaş – 3,7 km2, Dracele – 2,7 km2, Rotunda – 2,1 km2, Nistrul Vechi – 1,9 km2 şi Roşu – 1,2 km².

Altitudinile teritoriului Republicii Moldova variază între limita maximă de 429 m (Dealul Bălăneşti, raionul Nisporeni) şi minimă de 4 m (satul Palanca, raionul Ştefan-Vodă).

Spațiul dintre Prut și Nistru ocupă partea de est al Podișului Moldovei, care se întinde de la Subcarpații Moldovei până la Nistru, iar în stânga Nistrului ajung ramificările de sud ale Podișului Podoliei. Clima din Republica Moldova este temperată. În mediu pe an sunt 1950 de ore cu soare la nord și 2150 de ore – la sud. Temperatura medie anuală este de +9,1 ºC la nord și +10,1 ºC – la sud. Cantitatea medie anuală de precipitații constituie 400–620 mm. Fondul funciar al Republicii Moldova se caracterizează prin predominarea solurilor de cernoziom (peste 70%) cu un înalt potențial de producție agricolă. Suprafața totală a fondului funciar constituie 3384,6 mii ha.

Lungimea totală a frontierei de stat a Republicii Moldova este de 1906 km (sectorul acvatic – 951 km, sectorul terestru – 955 km). Frontiera Republicii Moldova cu România pe râul Prut are o lungime de 684 km, din vecinătatea satului Criva (raionul Briceni) până la vărsarea Prutului în fluviul Dunărea (la 0,5 km sud-vest de satul Giurgiuleşti, raionul Cahul). Frontiera cu Ucraina se întinde pe o distanţă de 1 222 km, între satele Criva şi Naslavcea, continuând pe fluviul Nistru până la satul Nimereuca (raionul Soroca), apoi, încadrând teritoriul de la est de Nistru până la satul Palanca (raionul Ştefan-Vodă), traversează spaţiul interfluviului Nistru–Prut până la fluviul Dunărea. Lungimea sectorului terestru al frontierei moldo-ucrainene – 955 km, lungimea sectorului acvatic – 267 km, inclusiv pe fluviul Nistru – 204,3 km. Partea nordică a sectorului moldo-ucrainean al frontierei de stat a Republicii Moldova – 297,3 km. Partea estică a sectorului moldo-ucrainean – 453,4 km, partea sudică – 471,3 km.

Populaţia Republicii Moldova este de 3 553,1 mii de locuitori[1] (01.01.2016). Conform datelor recensământului populaţiei din 2004, în Republica Moldova s-au declarat: moldoveni – 2564,8 mii; ucraineni – 282,4 mii; ruşi – 201,2 mii; găgăuzi – 147,5 mii; români – 73,3 mii; bulgari – 65,6 mii; ţigani (romi) – 12,2 mii; evrei – 3,6 mii şi alte naţionalităţi – 18,5 mii. Densitatea medie a populaţiei constituie cca 117,4 locuitori/km2 (2010).

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este Tricolorul cu Stema de Stat. Stema de Stat a Republicii Moldova reprezintă un scut tăiat pe orizontală având în partea superioară cromatică roşie, în cea inferioară – albastră, încărcat cu capul de bour, între coarnele căruia se află o stea cu opt raze.

Forma de guvernământ este republica parlamentară, cu respectarea prevederilor constituţionale vizând separarea şi conlucrarea puterilor în stat. Republica Moldova este membră a organizațiilor internaționale: Organizația Națiunilor Unite (1992), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) (1992), Consiliul Europei (1995), Comunitatea Statelor Independente (1991), a intrat în vigoare Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană (2016), semnat în 2014.

Moneda naţională: leul moldovenesc.

Sub aspect economic, Republica Moldova este o ţară agroindustrială, specializată în viticultură, pomicultură, legumicultură şi alte culturi agricole, precum şi în industria prelucrătoare, industria uşoară, industria chimică ş.a. Principalele centre industriale sunt Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Bender şi Râbniţa.

Teritoriul Republicii Moldova este organizat pe două niveluri. Primul nivel îl constituie satele şi oraşele, al doilea nivel – raioanele, municipiile (Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol şi Comrat), unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.

Din punct de vedere administrativ, teritoriul republicii este divizat în 32 de raioane cu 1 681 de localităţi, inclusiv 5 municipii, 61 de oraşe, 41 de localităţi din componenţa oraşelor (municipiilor), 916 sate-reşedinţe şi 659 localităţi din componenţa comunelor.

Unitatea teritorială autonomă Găgăuzia a fost formată în anul 1994, având 32 de localităţi şi în calitate de centru administrativ municipiul Comrat.

La recensământul populaţiei din 2004 au fost înregistraţi 3 338 3332 de credincioşi (creştini ortodocşi – 3 158 015; baptişti – 32 754; adventişti de ziua a şaptea – 13 503; penticostali – 9 179; creştini de rit vechi – 5 094; creştini după Evanghelie – 5 075; romano-catolici – 4645; adepţi ai cultului evanghelic sinodo-prezbiterian – 3596; adepţi ai altor religii – 29 813; atei – 12724; fără religie – 33 207; nu şi-au declarat confesiunea – 75 727). În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează mai multe Biserici, culte și organizații religioase (Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Rusă de Rit Vechi, Biserica Apostolică Armeană etc.). Repertoriul numeric al mănăstirilor și schiturilor active și dispărute din Basarabia și spațiul actual al Republicii Moldova din anii 1420–2016 îl constituie 112 de așezăminte monahale. Actualmente, în Republica Moldova funcționează 66 de mănăstiri și schituri subordonate celor două mitropolii: Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove și Mitropoliei Basarabiei și Exarhatului Plaiurilor.

Pe teritoriul republicii se află cca 15 000 de obiecte ale patrimoniului cultural, dintre care 5206 monumente incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat: 2696 – monumente arheologice, 1284 – monumente istorice, 1261 – monumente de arhitectură şi 225 – monumente de artă.

[1] Fără raioanele estice şi municipiul Bender, care au o populaţie de 505 mii de persoane

  1. M. c. Demir DRAGNEV, Dr. hab. Constantin MANOLACHE, dr. Didina ȚĂRUȘ, dr. Ion Valer XENOFONTOVSilvia DONICI

 

 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

Republica   Moldova. Ediţie Enciclopedică. Ed. a 2-a rev. și adăug. Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice,  2010, p. 7, ISBN 978-9975-9520-4-0.

Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova / Institutul de Studii Enciclopedice; resp. de ed.: Constantin Manolache; coord. şi red. şt.: Silviu Andrieş-Tabac; consiliul red.: Vasile Bahnaru, Alexei Colâbneac, Anatolie Eremia [et al.].  Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice (Tipogr. „Bons Offices” SRL), 2011, p.  20-21, ISBN 978-9975-4145-8-6.

Declarația de Independență restabilită

Foto: Mihai Potârniche

Evoluează Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Foto: Mihai Potârniche

La tribună, poetul Grigore Vieru.

Foto: Mihai Potârniche

Alte poze din data de 27 august 1991.

Foto: Mihai Potârniche